După ce îl trimite să se informeze corect şi complet UNJR îi explică lui Băsescu rolul judecătorului în societate


Președintele Băsescu i-a atacat dur pe judecători spunând despre aceştia că vor să distrugă ţara şi să-i strice echilibrele macroeconomice. "Judecătorii să spună de unde luăm banii de pensii"!, i-a somat şeful statului săptămâna trecută, într-o emisiune la TVR.
Traian Băsescu nu-şi poate explica decizii ale magistraţilor în cauze referitoare la scăderile salariale.
"Nu înţeleg cum de se tot dau decizii în instanţe într-o veselie împotriva unei legi care prevede scăderi salariale pentru bugetari, în condiţiile în care acest act normativ a fost declarat constituţional.
Pentru mai buna informare a preşedintelui, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) îi transmite preşedintelui, într-un comunicat remis presei, şi îi atrage totodată atenţia asupra confuziei pe care acesta o face cu privire la rolul autorităţilor.
"Curtea Constituţională verifică la nivel abstract şi general conformitatea legii cu Constituţia României. Judecătorii, în schimb, verifică dacă efectele legii, aplicate la o persoană concretă, îi afectează acesteia un drept fundamental. Cele două modalităţi de control sunt esenţialmente diferite, astfel încât afirmaţia preşedintelui în sensul că «În instanţe se câştigă [...] împotriva unei legi care este constituţională» porneşte de la greşita înţelegere a rolului fiecăreia dintre aceste autorităţi", se precizează în document.
Afirmaţiile şefului statului sunt de natură să afecteze încrederea cetăţenilor în justiţie, se mai arată în comunicat.
De asemenea, UNJR ţine să-i atragă atenţia preşedintelui cu privire la obligaţia acestuia de a se informa corect şi complet.
"Considerăm că este de datoria noastră, ca asociaţie profesională, să explicăm care este rolul judecătorului în societate, la fel cum este de datoria Preşedinţiei să se informeze în mod corect şi complet înainte de a face afirmaţii extrem de grave, de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul de justiţie şi prin care judecătorii sunt îndemnaţi să încalce valori fundamentale ale sistemului judiciar", susţine UNJR.

Uniunea Naţională a Judecătorilor precizează că fişa postului unui judecător este stabilită prin lege şi asumată individual prin jurământul depus: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei!"
"Dacă faptul că judecătorii înţeleg să îşi respecte jurământul şi să apere în concret şi în mod efectiv drepturile fundamentale ale cetăţenilor echivalează sau nu cu distrugerea ţării, este, în final, o judecată de valoare pe care trebuie să şi-o asume în mod responsabil fiecare, cu atât mai mult Preşedintele ţării", se arată în documentul UNJR.

Organizaţia judecătorilor mai atrage atenţia asupra numărului mare de litigii, ca urmare a măsurilor luate de executiv.
"În lipsa oricărui suport financiar sau logistic ce trebuiau asigurate de Ministerul Justiţiei, judecătorii îşi îndeplinesc rolul constituţional, acela de a apăra legea şi drepturile fundamentale ale omului", a precizat sursa citată.
După ce preşedintele Băsescu a întrebat retoric, în timpul emisiunii de la TVR, cine este responsabil de executarea bugetului de stat: magistraţii, guvernul, parlamentul, UNJR face o precizare fără echivoc. Astfel, guvernul are responsabilitatea susţinerii intereselor ţării, iar judecătorii pe aceea de a verifica în ce măsură deciziile sunt luate cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
"Uitaţi-vă, eu spun ce e adunat acum din hotărârile judecătoreşti: În condiţiile în care executăm bugetul anul acesta - 65 miliarde lei, ceea ce înseamnă 13,2 miliarde. Numai din hotărâri judecătoreşti, care au fost hotărâri împotriva unor legi care au fost declarate constituţionale. (...) în momentul de faţă sunt cumulate nouă miliarde lei, plăţi prin hotărârile judecătoreşti. Sigur că sunt situaţii imposibile. Pe de o parte, toţi susţinem că trebuie să respectăm hotărârile judecătoreşti, pe de altă parte, când ai în buget un deficit, împrumuţi bani să faci plăţile din buget, iar cineva spunea «Îi tot trage cu pensiile, spunând că datorită pensiilor se împrumută bani», iar răspunsul meu, franc, este «Da, acolo avem deficitul, nu în altă parte».... Când împrumuţi bani ca să faci plăţile pe care trebuie să le faci din buget, când trebuie să mai pui 9 miliarde, de unde le pui?! (...) Nu pot fi puse (aceste hotărâri judecătoreşti - n.r.) în practică. Şi judecătorii se pun într-o situaţie imposibilă", a mai spus preşedintele la TVR.

autor: Sorin Popa

Cate dovezi ne mai trebuie sa vedem ca acest personaj sinistru bate campii, crezand ca toti romanii sunt tampiti ca sa ne prosteasca el cu gargara de doi lei.?

Adrian Vasilescu, consilier BNR, îl corectează pe Traian Băsescu: "Ar fi Doamne fereşte să avem deflaţie. Avem dezinflaţie, cred că la asta s-a referit preşedintele"


Adrian Vasilescu, consilier BNR: “Recolta pe 2011 e bună, agricultura ar putea aduce 1-2 miliarde la PIB”
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a declarat că "2012 va fi un an cu multe necunoscute, lucrurile se vor produce văzând şi făcând".
El s-a referit şi la situaţia agriculturii din acest an. "Recolta pe 2011 este bună şi ştim că, dacă e bună, se adaugă 1-2 miliarde de euro la PIB. Mă uit pe geam, e încă vreme bună, aşa că sper să avem un adaos important la PIB, din agricultură", a spus Vasilescu.

Consilierul s-a referit şi la o declaraţie făcută în această seară de preşedintele Traian Băsescu, care spusese: "Important este că se realizează şi o uşoară creştere a consumului, ceea ce arată o uşoară creştere a puterii de cumpărare, ca efect al deflaţiei".
Vasilescu a atras atenţia că termenul "deflaţie" este folosit greşit şi că preşedintele ar fi trebuit să spună "dezinflaţie".
"Suntem după trei luni de rată negativă a creşterii preţurilor. Sigur că sunt cărţi care spun că, după trei luni, e deflaţie. Dar, de fapt, avem dezinflaţie. Ar fi Doamne fereşte să avem deflaţie. Avem dezinflaţie, cred că la asta s-a referit preşedintele", a spus Vasilescu.
Conform DEX, "dezinflaţia" reprezintă scăderea creşterii inflaţiei, iar "deflaţia" - retragerea din circulaţie a unei cantităţi de bancnote, în timpul unei inflaţii, pentru a face să crească puterea de cumpărare a banului.